În complexul cultural transcaucazian prezența lupului este dată, pe lângă altele, și de măștile integrate unor personaje care participă la procesiuni rituale. Pe lângă prestigiul mitologic al acestui animal, puritatea geometrică a formei și simplitatea extremă a liniilor au contribuit la păstrarea personajului în prim planul imaginației populare. Lupul face parte dintr-o realitate simbolică. El face legătura cu văzduhul, fiind stăpân peste pădure. Lupul are legătură cu pământul în care se afundă memoria mitică, fiind animalul cel mai de temut, dar și cel mai admirat din pădure. Capul de lup este ca o icoană în câmpul imaginativ. Individualitatea animalului vânător-războinic este considerată magică. Dualitatea lui cu un personaj feminin reprezintă echilibrul. În tradiția populară există un așa numit „calendar al lupului”, după cum ne arată studiile lui Ion Ghinoiu, care prezintă ciclurile terestre și cosmice. A găsi echilibrul, a „ține lupul sub control”, înseamnă a evita zilele rele. Lupul poate fi întâlnit și în basmele românești: „Lupul cel năzdrăvan și Făt Frumos”. Ceasul ascunde semnificații esențiale, sensibile. Comparația și alăturarea feminin – masculin e învăluită de mister și în același timp firească. Este o trecere fină de la tradiția populară la operele lui Brâncuși, care ies din cadrul istoric și depășesc timpul. Am fost inspirați de expresivitatea domnișoarei Pogany, care emană o simplitate complexă. O legendă din Munții Apuseni spune că femeia-lup a găsit niște copii mici prin pădure și, nu numai că nu-i atacă, ci îi hrănește și îi ocrotește. De aici reiese ideea că întreaga imagine de temut creată de-a lungul veacurilor devine transparentă, dezvelind partea bună, dizolvând haosul, închipuind momente ale aventurii unice. Există superstiții licantropice (din greacă: om + lup) locale despre vârcolaci, echivalentul lui Warewolf, la popoarele germanice și loup-garou la cele franceze, cât și cinstea unor zile din an numite „zilele lupului” sau „lupinii”, care consfințesc tradiții similar „lupercaliilor” la alte popoare vechi europene.

Design ceas: Șezi, în colaborare cu Albini Prassa
Swiss made: Bomberg
Revista: Misterwatch by Constantin Baches